Republica Pungești. Împinge o babă și zi-i: de ce te grăbești?

Nu o să vorbim aici despre legitimitatea și impactul exploatării gazelor de șist asupra mediului și a economiei, nici despre cârdășia bine unsă prin lobby de peste Ocean dintre guvernul USL și compania Chevron, nici despre conflictul economico-geopolitic dintre Rusia și SUA din domeniul energetic. Nu are sens. Pentru că în România s-a ajuns, ca de atâtea ori la acea situație în care argumentele și dezbaterile se lovesc de niște capete care percep totul distorsionat după propriul interes. Cei pro și cei contra se ascultă doar între ei.

În schimb, vom încerca să explicăm unui închipuit grup de protestatari, de pe altă planetă, cum funcționează legile Republicii Pungești pentru activiștii români, așa cum s-au văzut ele transmise live, de pe tărâmuri vasluiene, de jurnaliști independenți, care nu fac parte din presa vândută (explicație: toată presa instituțională din România este vândută, fără excepții). Va fi ca un schimb de experiență, o bursă de studiu în Republica Pungești.

În primul rând, în Republica Pungești, la bancul „împinge o babă pe scări și apoi întreab-o de ce se grăbește” nu se râde. Este un drept garantat de Constituția Pungeștiului pentru oricine protestează, și chiar dacă nu implică agresarea unei venerabile vasluience, guvernează multe alte acțiuni, cum sunt cele de mai jos. Pe scurt, în Republica Pungești tu dai primul și apoi tot tu strigi la jandarm că te doare.

În al doilea rând, chiar dacă la protestul pungeștean participă cam două treimi activiști de mediu din alte zone, veniți aici cu mașinile personale, iar restul sunt localnici, trebuie spuse mereu cuvintele „răscoală”, „țărani”, „țăranii se simt hăituiți”, „pământul/apa/casele țăranilor”. E tot o lege. A treia regulă a Republicii Pungești este că principiul „nu comite fapta, dacă nu poți să suporți pedeapsa” nu se aplică. Orice reacție din partea autorităților față de faptele tale este încadrată la terorism de stat în Codul Penal pungeștean.

Poți, bunăoară, la Pungești, să smulgi din pământ și să calci în picioare gardul unei proprietăți private care aparține unei companii și care se află pe terenul concesionat acelei companii, pentru că tu nu ești de acord cu exploatarea gazelor de șist, cu americanii sau cu „vânzarea țării la străini”. Când jandarmii vor interveni, te vor înconjura și te vor băga la dubă, vei putea striga din toți rărunchii că ți se încalcă drepturile și că ești hăituit și terorizat.

Tot la Pungești, poți să urli, la cinci centimetri de fața unui jandarm, orice vrei: să se legitimeze, că e vândut, că e trădător de țară, că e lacheul lui Chevron. Nu vei păți nimic, ți se va spune doar să nu mai țipi. La fel, poți să încerci să te îmbrâncești cu jandarmii. Nu-ți fie frică, ăștia la Vaslui nu-s ca prin SUA sau prin Grecia, nu dau cu sprayul paralizant, nici cu pulanul, când cineva ridică sau pune mâna pe ei sau când îi agresează verbal. Dacă o fac, sunt acuzați imediat de terorism.

Ca jurnalist, dar independent, nu din ăla vândut, poți chiar mai mult. Filmează jandarmii și urlă la ei, așa cum s-a întâmplat sâmbăta aceasta: „De ce p… mea dați, băi, bulangiilor? Băga-mi-aș p… în ea de țară!”. Nu vei păți nimic, pentru că ai o cameră de gât și o legitimație pe care scrie presă, iar jandarmul se cumințește imediat, ca vampirul la usturoi, când vede chestiile astea. Poate că va îndrăzni să îți zică cel mult: „De ce înjuri? Te-ai filmat și când înjurai?”. Dar pleacă imediat dacă îi arăți legitimația de presă.

Dacă vrei să te îmbrâncești cu jandarmii, e dreptul tău garantat de Constituția din Pungești (vezi principiul cu împinsul babei) să strigi imediat „de ce dai în mine?”, în momentul în care jandarmii pun mâna pe tine, te iau pe sus și te bagă la dubă. Dacă vor să te legitimeze, așa cum e legea prin România și prin alte state, să nu cumva să le prezinți vreun act. Altfel, cum ai putea să mai reclami că ești călcat în picioare ca cetățean, atunci când jandarmii te vor duce la dubă?

Uite cum s-a descurcat o jurnalistă de-a noastră independentă, sâmbătă, cu aceste animale care evident și-au trădat statul în slujba căruia lucrează. Doi jandarmi au vrut să o ia de aripi, către dubă. „Lăsați-mă în pace!”, le-a zis ea. „Vă rog să vă legitimați!”, au mârâit cei doi. „Sunt jurnalist! Filmează, Mircea, filmează!”, a fost replica ei. „Domnișoară, dar ce e așa de greu să ne arătați un act de identitate, o legitimație de presă?”, bat în retragere brutele de jandarmi. „Fac internship!!!”. Gata, au lăsat-o.

Ce se întâmplă în dubele jandarmilor e un mister, nimeni nu a putut proba vreodată atrocitățile care au loc acolo. De exemplu, Claudiu Crăciun, unul dintre oamenii de seamă ai Republicii Pungești, a ieșit neșifonat de acolo, chiar dacă spune că jandarmii au fost violenți și l-au agresat. La fel și ceilalți colegi ai lui activiști. O doamnă a spus că au strâns-o de gât cu tricolorul. Poate că sună artistico-erotic, dar e neplăcut. Nici unul dintre ei nu prezintă urmele acestei violențe fizice și nici nu se duc să își scoată certificate medico-legale, ca să reclame jandarmii. Nu da crezare băieților din galeriile de fotbal, care atunci când se dau jos din dubele jandarmilor mai au vânătăi pe corp, merg mai cocoșați de durere de la pulanele încasate sau mai au fața roșie de la vreo smetie primită peste bot. Astea-s povești, violența adevărată din dube se vede așa, ca la domnul Crăciun sau doamna cu tricolorul.

Esența constituțională a Pungeștiului este să faci absolut tot ce vrei, indiferent de legi și de ce vor alții, pentru că la Pungești aceasta este definiția libertății.

Spre a înțelege mai bine toate aceste exemple care pot rămâne nepătrunse de mintea unui neinițiat, protestatarii de la Pungești și chiar Claudiu Crăciun în persoană vă propun vouă, grupului de nemulțumiți de pe altă planetă, să faceți un exercițiu practic. Prefăceți-vă că nu sunteți de acord cu domniile lor, cu teoriile lor despre gazele de șist și cu modul în care ei acționează în Republica Pungești.

Exercițiul este să mergeți să protestați la ei acasă și să le spargeți geamul sau ușa, ca să le arătați câtă dreptate aveți. Nu au cum să se supere, pentru că și ei asta au făcut la Pungești, ba chiar și la București, cu parbrizul unui ministru. E un dreptul garantat de Constituția Republicii Pungești. Dacă se atinge vreun jandarm sau polițist de voi, spuneți că faceți parte din „Asociația Viitorilor Deținuți Politici”, ca și domnul Crăciun. E tot un farmec constituțional de pe-aici, din Pungești.

PENTRU COMENTARII, VĂ AȘTEPT ȘI PE PAGINA DE FACEBOOK ANDREI LUCA POPESCU